Neurologie Vasculara – Dr. Dimancea

HTIC

RMN-ul cerebral in Hipertensiunea Intracraniana Idiopatica

Imagistica cerebrala prin RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru suspiciunea de Hipertensiune Intracraniana Idiopatica (HII) este esentiala. Realizarea ei indeplineste un scop dublu in cadrul diagnosticului de HII:

Cauze de hipertensiune intracraniana secundara

Hidrocefalie (ventriculi dilatati)
Tumora cerebrala parietala dreapta
Tromboza venoasa cerebrala

In HII, rolul principal al RMN-ului cerebral il reprezinta excluderea unor patologii ce pot fi responsabile de un sindrom de hipertensiune intracraniana.

Sindromul de hipertensiune intracraniana consta intr-o serie de semne si simptome aparute concomitent sau adunate pe parcurs: cefalee mai intensa dimineata, varsaturi (fara greata inainte), scaderea persistenta a vederii la ambii ochi si alte semne neurologice adaugate. Ca si in hii, la acesti pacienti, medicul oftalmolog poate descoperi un edem papilar bilateral la examinarea fundului de ochi, identic cu cel din HII. Simptomele descrise si un examen oftalmologic sugestiv trebuie sa conduca imediat la realizarea unui RMN cerebral.

Hipertensiunea Intracraniana Idiopatica

Daca RMN-ul cerebral a exclus cauze clare de hipertensiune intracraniana, iar pacientul are semne si simptome compatibile, medicul neurolog poate suspiciona HII. Semnele imagistice de HII trebuie cunoscute si cautate sistematic. Ele pot fi uneori discrete, dar pentru ochiul exersat, acestea devin evidente. Trebuie adaugat ca oricare dintre semnele prezentate mai jos poate aparea izolat la pacienti fara HII si deci, fara o semnificatie anume. Ele devin importante in contextul clinic potrivit si mai ales, daca apar concomitent. 

Principalele semne de pe RMN care conduc la diagnosticul de HII:

Semnele oculare

Pe langa examenul oftalmologic care identifica edemul papilar si tulburarile de camp vizual (vezi Semne si simptome in HII), RMN-ul cerebral poate identifica o serie de semne ce sugereaza afectarea functiei vizuale. Acestea se datoreaza cresterii presiunii la nivelul nervilor optici care determina o modificare a traseului lor si a anatomiei inconjuratoare. 

Nu este obligatorie prezenta tuturor semnelor prezentate mai jos, insa acestea trebuie cautate sistematic. 

Tortuozitatea nervilor optici
Dilatarea tecilor nervilor optici
Protruzia papilei optice
Aplatizarea polului posterior al globilor oculari si protruzia papilei optice

Toate semnele oculare prezentate pot aparea si izolat. Suspiciunea diagnostica devine importanta atunci cand acestea sunt regasite concomitent. 

Conform unui studiu de prevalenta la pacientii cu HII, acestea au fost identificate la: 

  • 60% (dilatatia tecii nervilor optici), 
  • 40% (tortuozitatea nervilor optici) si 
  • 35% (aplatizarea polului posterior) dintre pacienti.

Dilatatia spatiilor pericerebrale

Prezenta semnului numit “sa turceasca vida” (empty sella sign) este frecvent la pacientii cu HII (aproape 90%) si semnifica dilatarea spatiilor lichidiene pline cu lichid cerebrospinal din jurul creierului, dilatare care poate comprima glanda hipofiza de “podeaua” seii turcesti. In mod normal, in ciuda aspectului “gatuit” al glandei hipofize, HII nu se insoteste de tulburari endocrine hipofizare direct corelate. 

In acelasi sens, RMN-ul cerebral identifica o serie de dilatari ale tecilor nervilor cranieni (altii decat nervii optici), sugerand aceeasi crestere presionala (imaginea din dreapta).

 

Stenozele de sinusuri venoase cerebrale

Stenozele (sau ingustarile) de sinusuri venoase cerebrale sunt printre cele mai importante semne din HII, din mai multe motive:

 
Stenoze bilaterale de sinusuri venoase pe reconstructie 3D RMN cerebral cu substanta de contrast timp venos
Stenoza sinus lateral drept pe RMN cerebral cu substanta de contrast
Aspect angiografic cu stenoze bilaterale de sinusuri venoase - inainte de stenting sinus lateral drept
Aspect angiografic dupa stenting

Aprox. 90%

Dintre pacientii cu HII vor avea stenoze bilaterale de sinusuri venoase

> 50%

Dintre pacientii cu HII vor avea semne oculare pe RMN-ul cerebral

60%

Dintre pacienti prezinta tinitus pulsatil

Protocol RMN cerebral

Pentru a putea identifica toate modificarile descrise mai sus si pentru a contribui la diagnosticul de HII, un RMN cerebral trebuie sa contina minimum urmatoarele secvente:

  • T2 axial (eventual T2 de orbita cu saturatia grasimii retro-orbitare) – pentru semnele oculare
  • FLAIR sau T1 sagital – pentru aspectul de “sa turceasca vida”
  • T1 echo de gradient cu substanta de contrast (faza venoasa) – pentru stenozele de sinusuri venoase
In fata unei suspiciuni inalte de HII, medicul neurolog va utiliza urmatoarea formulare pe biletul de trimitere catre RMN:
 
"RMN cerebral nativ si angio-RMN cu substanta de contrast (timp venos)". 

Concluzie

RMN-ul cerebral este unul dintre pilonii diagnosticului de HII, iar importanta sa este si mai mare in cazul pacientilor fara edem papilar sau cu semne clinice atipice. O descriere completa a semnelor imagistice de HII o poate oferi doar un RMN cerebral cu un numar de secvente relevante pentru aceasta patologie.

Nu orice protocol de RMN cerebral va putea surprinde modificarile din aceasta boala. Este esentiala comunicarea dintre medicii neurolog si radiolog, pentru ca suspiciunea de HII sa fie confirmata sau infirmata pe baza secventelor de RMN corecte. 

Doresti sa te programezi?

Daca exista o suspiciune de hipertensiune intracraniana sau daca crezi ca prezinti simptome si semne de hipertensiune intracraniana, programeaza-te acum la un consult.