HTIC

Hipertensiunea Intracraniana Idiopatica : Semne si Simptome

Suferinta determinata de Hipertensiunea Intracraniana Idiopatica (HII) este descrisa de catre fiecare pacient in mod relativ diferit. In ansamblu, este vorba de efectele pe care presiunea intracraniana le poate avea asupra creierului insusi si a asupra meningelui (invelitoarei creierului). In timp ce unele simptome pot fi clar exprimate (tinitus pulsatil, ingustare camp vizual), alte simptome pot fi exprimate mai nuantat (“ceata mentala”).

Semne si simptome frecvente:

Cefalee holocraniana sau de tip "migrenos"
Tulburari vizuale (acuitate si camp vizual)
Tinitus (tiuit) pulsatil
Ameteala
Tulburari de concentrare
Diplopie (vedere dubla)

Cefaleea

Cefaleea (durerea de cap) este descrisa de 70-90% dintre pacienti, are caracter holocranian (“in tot capul”) sau de tip migrenos (greata, fotofobie si caracter pulsatil). Este mai severa de dimineata la trezire. De obicei, este prezenta de mai mult timp (luni si ani), iar pacientul se poate obisnui cu ea si sa nu ii mai dea importanta. In cazul oricarei cefalei care apare la scurt timp dupa o perioada de crestere in greutate trebuie investigat diagnosticul de hipertensiune intracraniana.

Tipuri de cefalee

Cefalee holocraniana (care cuprinde tot capul, cu caracter continuu, mai severa dimineata)
De tip migrenos (mai episodica, durere la nivelul unei tample, pulsatila)
Datorata abuzului de medicamente antalgice: folosirea indelungata si frecventa a medicamentelor pentru cefalee poate determina la randul ei, cefalee cronica

Tulburarile vizuale

Acestea apar la peste 70% dintre pacienti si sunt cele mai ingrijoratoare pentru medic, din cauza riscului de pierdere a vederii. Tulburarile de vedere pot fi prezente de la debutul bolii sau se pot asocia pe parcurs. Uneori, pacientii descriu ca prime evenimente asa-numitele “obscuratii” sau “eclipse” vizuale, scurte perioade de pierdere a vederii pe ambii ochi (cateva secunde) cu revenirea spontana apoi a vederii normale. Alteori, pacientii observa o ca privesc ca “printr-un tunel”, din cauza ingustarii campului vizual. Scaderea acuitatii vizuale propriu-zise apare mai tardiv in evolutia bolii, dupa ce o mare parte din fibrele optice sunt afectate de edem.

Examen oftalmologic

Un examen oftalmologic complet va pune in evidenta diferitele moduri in care functia retinei si a verilor optici este afectata in hipertensiunea intracraniana.

Acesta va cuprinde:

Edemul papilar

Aproximativ 90% dintre pacientii cu HII vor avea un grad de edem papilar la examenul oftalmologic. Edemul papilar semnifica acumularea apei printre fibrele de origine ale nervului optic, la nivelul retinei (in spatele ochilor). Acesta se datoreaza cresterii presiunii intracraniene ce se transmite si la nivel ocular. Edemul papilar si presiunea generata de acesta pot conduce in timp la pierderea de fibre nervoase, fenomen ce este responsabil atat de scaderea acuitatii vizuale cat si anomaliile de camp vizual.

Edemul papilar poate fi diagnosticat prin examen al fundului de ochi (cu clasificarea edemului pe baza scalei Frisen) sau prin tomografia de coerenta optica (OCT), unde se masoara grosimea straturilor retiniene. RNFL – retinal nerve fiber thickness – este un parametru care masoara grosimea retinei in diversele sale cadrane. Valori intre 80-120 microni sunt considerate normale. RNFL permite atat diagnosticul edemului papilar, cat si urmarirea pacientilor in evolutie, pentru a verifica eficacitatea tratamentului.

Campul si acuitatea vizuala

Defectele de camp vizual sunt frecvent intalnite in HII.

Cel mai adesea, campimetria automata realizata ca parte a examenului ofaltmologic va decela:

"...am inceput de la un timp sa nu mai vad bine, si nu este de la ochelari."

Designer

Afectarea functiei vizuale este cea mai severa problema la care poate conduce hipertensiunea intracraniana. La marea majoritate a pacientilor, tulburarea de vedere se instaleaza treptat, lent si poate avea fluctuatii de-a lungul anilor. Netratata insa, HII va duce finalmente la afectarea ireversibila a vederii unui a sau a ambilor ochi, pana la pierderea completa a vederii (cecitate).

Diplopia

Diplopia (sau vederea dubla) pe orizontala poate aparea in cadrul HII in urma compresiei pe nervii cranieni. Pacientii vor descrie dublarea imaginii pe orizontala atunci cand incearca sa priveasca spre exterior (la periferia vederii). Din acelasi motiv, membrii familiei pot sa constate un strabism convergent al pacientului la privirea in fata (acesta pare ca isi priveste nasul cu ambii ochi).

Tinitusul pulsatil

Tinitusul (sau tiuitul) pulsatil semnifica acel zgomot perceput la nivelul unei urechi sau a ambelor urechi, care urmeaza bataile inimii. Tinitusul pulsatil este ritmic, iar pacientii mentioneaza frecvent ca “isi aud bataile inimii in urechi”. In cazul hipertensiunii intracraniene idiopatice, stenozele (sau ingustarile) de la nivelul sinusurilor venoase cerebrale (aflate in apropierea urechii medii/interne) sunt responsabile de un flux turbulent ce este auzit ca un tiuit pulsatil uni- sau bilateral.

General valabil pentru orice tinitus, acesta este perceput mai puternic seara, cand este liniste, iar uneori devine suficient de dizabilitant interferand cu calitatea somnului de noapte. Pentru a stabili ca tinitusul pulsatil este de cauza venoasa, medicul va realiza manevra de compresie a venei jugulare interne de aceeasi parte (cu sau fara control ecografic).

" ...imi aud bataile inimii in urechi; imi zvacneste inima in ureche."

Designer

Aprox. 90%

Prezenta edemului papilar la pacienti diagnosticati cu HII

> 70-90%

Dintre pacientii cu HII prezinta cefalee cronica

60%

Dintre pacienti prezinta tinitus pulsatil

Tulburari de concentrare si simptome neuropsihiatrice

HII determina o alterare globala a functionalitatii creierului. Desi exista o mare adaptabilitate cerebrala la tulburarea de drenaj venos si la hipertensiunea intracraniana, pacientii pot observa ca prezinta probleme de concentrare sau de atentie, ce le pot scadea performantele la locul de munca sau afecta viata personala. Mai mult, este descrisa o senzatie ca de “ceata mentala” permanenta care ii insoteste pe pacienti de mai mult timp, in viata de zi cu zi.

In consecinta, se pot asocia pe parcurs simptome neuropsihiatrice, cum ar fi anxietatea sau depresia, mai degraba ca o reactie la aceasta stare permanenta “de cap tulbure”, decat cu aun efect direct al HII asupra creierului.

Concluzie

Semnele si simptomele de hipertensiune intracraniana nu sunt specifice pentru aceasta boala daca considerate separat. Impreuna insa, si cu ajutorul unui consult oftalmologic complet, se poate ridica suspiciunea de HII si se poate continua demersul diagnostic.

Atentia la detalii va asigura un diagnostic si tratament corecte.

Doresti sa te programezi?

Daca exista o suspiciune de hipertensiune intracraniana sau daca crezi ca prezinti simptome si semne de hipertensiune intracraniana, programeaza-te acum la un consult.